Viaţa de camionist în umbră — abuzuri şi proteste în Europa
Situaţia la faţa locului
În Europa anului 2025, dincolo de asfaltul strălucitor al camioanelor moderne, persistă realităţi adesea neştiute: şoferi străini care lucrează în condiţii tensionate, cu salarii întârziate, ameninţări sau presiuni administrative. Unul dintre cele mai elocvente cazuri este prezentat de jurnalul „FNV” din Olanda: şoferi veniţi din Asia Centrală, angajaţi de companii din UE, care susţin că „au fost trataţi ca pradă” — fără să li se plătească salariile, cu tiruri oprite de firme, documente reţinute. (DutchNews.nl)
„Walk round a truck stop and nine of the 10 drivers are from outside the EU … Their employers ignore the rules and don’t observe the working conditions that apply here.” — citat din FNV. (DutchNews.nl)
Într-un alt exemplu, în 2025, lanţul de acţiuni sindicale la nivel european: în cadrul săptămânii de acţiune a International Transport Workers’ Federation (ITF) / European Transport Workers’ Federation (ETF) „Safe Rates Action Week”, se evidenţiază faptul că 60 % dintre şoferii de camioane şi 66 % dintre cei de autocare din Europa raportează că se urcă la volan când sunt obosiţi — un risc nu doar pentru ei, ci şi pentru traficul public. (itfglobal.org)
Concret: ce reclamă şoferii
Factorii principali ai nemulţumirilor sunt:
Salarii întârziate sau mai mici decât cele promise; de multe ori şoferii sunt recrutaţi din ţări non-UE cu promisiuni mari care nu se respectă. (DutchNews.nl)
Condiţii de muncă grele: odihnă insuficientă, dormitul în cabină fără facilităţi, presiune pentru încărcări/descărcări rapide. (Le Monde.fr)
Lipsa infrastructurii adecvate: parcări sigure, zone de odihnă decente, siguranţă personală în timpul pauzelor. De exemplu, în Olanda, sindicatele cer mai multe „safe parkings” pentru şoferi. (ESPORG)
Reglementări, proceduri sau interpretări privind drepturile lor care creează vulnerabilitate: unii şoferi spun că au fost forţaţi să manipuleze tahografe, să mintă oficialilor etc. (DutchNews.nl)
De ce apare fenomenul
Globalizarea lanţurilor logistice şi subcontractarea masivă: firme mari angajează prin firme-intermediar, adesea schimând jurisdicţia/ţara de înregistrare pentru a reduce costurile şi obligaţiile.
Mobilitatea transnaţională: şoferi din ţări non-UE aduşi pentru trasee europene, dar sistemele de supraveghere, de aplicare a drepturilor, sunt insuficiente.
Presiunea pe costuri în transportul rutier: firmele sunt puse să livreze „mai repede, mai ieftin”, ceea ce deseori conduce la compromisuri asupra condiţiilor de lucru.
Infrastructura şi reglementările neadaptate: de pildă, lipsa parcărilor sigure pentru camioane, legislaţii naţionale care nu sunt armonizate, monitorizare slabă.
Impact pentru şoferi şi pentru industrie
Pentru şoferi: stres marit, risc sporit de accidente din cauza oboselii, burn-out, demisie sau migrarea către alte ţări/firme — toate acestea afectează stabilitatea locului de muncă.
Pentru industrie: imagine slabă, probleme de retenţie a şoferilor, costuri ascunse (absenţe, accidente, litigii), vulnerabilitatea lanţului logistic.
Din punct de vedere societal: când condiţiile şoferilor sunt slabe, calitatea transportului, siguranţa rutieră şi eficienţa lanţurilor de aprovizionare pot fi afectate.
Un semnal de alarmă pentru România
Chiar dacă aceste exemple vin din Olanda, Germania, Franţa, ele au relevanţă pentru piaţa românească:
Firmele româneşti de transport care operează internaţional trebuie să fie atente la condiţiile de muncă oferite şoferilor — pentru a evita pierderi de personal sau probleme de conformitate.
Dacă infrastructura (parkings, facilităţi, siguranţă) este slabă sau angajaţii vin din regiuni vulnerabile, există risc de exploitare, care poate duce la controale, sancţiuni sau deteriorarea reputaţiei.
Autorităţile şi organizaţiile din domeniu ar putea lua exemplu de bune practici: lobby pentru parcări sigure, monitorizarea condiţiilor de muncă, sprijin pentru şoferi.
Comentarii Recomandate